În Europa, creşterea dramatică a preţurilor energiei pune presiune pe consumatorii ajunşi în pragul disperării după doi ani de pandemie, lockdownuri şi îngrijorări privind locurile de muncă. Îngrijorarea gospodăriilor cu privire la preţuri a atins cele mai ridicate cote din acest secol, consumatorii fiind astfel mai puţin înclinaţi să cheltuiască în forţă, relevă un sondaj al Comisiei Europene. Creşterea preţurilor gazelor a împins inflaţia în sus, iar un model al Bloomberg Economics estimează că o criză a energiei ar putea şterge până la 1% din PIB. Perspectivele sunt sumbre la nivelul întregii economii mondiale. Banca Mondială şi-a redus estimările privind creşterea economică din SUA, zona euro şi China, avertizând că nivelurile ridicate ale datoriilor, inegalitatea în creştere de venituri şi noi tulpini de coronavirus ameninţă redresarea economiilor aflate în curs de dezvoltare, potrivit specialiștilor. Numai unu din şase din cei chestionaţi în cadrul unui sondaj realizat recent de Forumul Economic Mondial este optimist cu privire la perspectivele economiei mondiale. Schimbările climatice au fost considerate principalul pericol, în timp ce eroziunea coeziunii sociale, a nivelurilor de trai și deteriorarea sănătății mentale au fost identificate riscuri care s-au amplificat de la începutul pandemiei.