Alegerile prezidențiale nu mai sunt doar un exercițiu democratic. În România ultimilor ani, ele au devenit terenul pe care se adâncesc rupturi, se conturează tabere ireconciliabile, iar discursul public alunecă de la dezbatere către conflict. Tot mai frecvent, opțiunile politice nu sunt doar despre valori sau programe, ci devin criterii de împărțire între „ai noștri” și „ai lor”, între buni și răi, între cei „care gândesc” și „ceilalți”.