Evenimentele din decembrie 1989 aparțin istoriei recente a României, iar adevărul despre ele trebuie stabilit cu rigoare de istorici, prin acces deplin la arhive, documente și mărturii verificate. Istoria nu se scrie prin zvonuri, interese politice sau rescrieri convenabile, ci prin fapte.
Totuși, responsabilitatea societății de astăzi nu este doar să aștepte concluzii, ci să decidă ce face cu adevărul, cum repară minciunile și ce transmite mai departe generațiilor care nu au trăit acele zile.
De 36 de ani, spațiul public românesc a fost afectat de confuzie, dezinformare și tăceri vinovate. Minciuna repetată nu a fost întâmplătoare, iar adevărul amânat a slăbit încrederea în instituții și în însăși ideea de dreptate. Adevărul incomod nu divide societatea; minciuna o face.