În ultimul deceniu, în timp ce marile economii europene au căutat stabilitate și strategii pe termen lung, la București s-a jucat o nesfârșită partidă de poker politic pe scaunul de premier. Statisticile oficiale ne plasează pe un rușinos prim loc în Europa. 13 mandate de prim-ministru s-au succedat la Palatul Victoria din 2016 și până în prezent. O medie absurdă de peste un premier pe an, care a transformat guvernarea României într-un interimat perpetuu. Nicio altă țară din Europa nu a experimentat un asemenea haos la vârful Executivului. Ironia supremă a acestei instabilități este că cel mai lung și stabil mandat din ultimul deceniu i-a aparținut Vioricăi Dăncilă. Aceasta a rezistat la conducerea Guvernului aproape doi ani, între ianuarie 2018 și noiembrie 2019. În rest, Palatul Victoria a fost o gară de tranzit pentru lideri politici. Caruselul a început în 2016, după guvernul lui Dacian Cioloș, fiind urmat de căderea cabinetelor conduse de Sorin Grindeanu și Mihai Tudose. Au urmat mandatele semnate de Ludovic Orban și Florin Cîțu, marcate de certurile din coaliție. Nicolae Ciucă a bifat și el două mandate distincte, predând ulterior funcția lui Marcel Ciolacu în cadrul unui experiment politic numit „rotativă guvernamentală”. Pe listă s-au strecurat și interimari de serviciu, precum Mihai Fifor sau Cătălin Predoiu. Ultimele episoade ale acestei crize continue poartă semnătura lui Ilie Bolojan. În spatele acestor cifre nu stau doar niște nume pe o listă, ci zece ani de blocaje majore. Fiecare premier schimbat a însemnat zeci de miniștri schimbați, proiecte de infrastructură blocate, strategii economice aruncate la coș și bugete modificate după bunul plac al partidelor. Ca să înțelegem dimensiunea dezastrului administrativ, este suficient să ne uităm la restul Europei. În aceeași perioadă, Germania a avut doar trei cancelari, iar Spania și Portugalia au fost conduse de doi oameni. Până și Italia, o țară recunoscută istoric pentru fragilitatea guvernelor sale, a schimbat doar cinci premieri în zece ani. România, în schimb, a devansat chiar și Bulgaria, aflată pe locul doi cu 11 mandate, și a lăsat mult în urmă Franța sau Austria.